Gandurile noastre (acele lucruri de o importanta vitala de care in esenta depinde daca sau cum traim fericirea) nu rasar pur si simplu din neant, ci mai degraba evolueaza din convingeri mai profunde, de baza, ceea ce noi, psihologii le numim “scheme”. In termeni simpli, aceste convingeri profunde sunt similare cu gadurile mai accesibile, “de suprafata”, dar difera de masura in care ele tind sa se refere la probleme mari, la un nivel mai general, mai degraba decat la chestiuni concrete legate de ceea ce se intampla AICI si ACUM.
Asadar, daca cineva iti spune ceva pe care il consideri de a fi jignitor, insultator sau suparator, ai putea reactiona cu niste “ganduri automate” despre acea persoana, despre ceea ce a spus si ce a insemnat pentru tine. Aceste ganduri vin din convingerile profunde dezvoltate de-a lungul anilor, despre oameni in general, cum ar fi, de exemplu, credinta ca oamenii sunt in mod inerent buni sau rai.
Fara a complica peste masura lucrurile, aceste convingeri, asteptari si presupuneri pe care le ai te fac sa nu mai vezi anumite probleme legate de atitudinea fata de tine (ca persoana, cu un statut in lume), fata de altii (cum sunt ei si care sunt intentiile lor de obicei) si fata de lume (ca un loc in care sa existi). Credintele esentiale cum sunt acestea, se dezvolta de obicei in copilaria mica, ceea ce inseamna ca cei mai influenti formatori ai acestor convingeri sunt parintii nostri. Privind obiectiv la influenta pe care parintii tai au avut-o asupra ta poate fie liberator si relevant pentru cunoasterea de sine (desi a da vina pe ei pentru toate slabiciunile tale nu te va ajuta prea mult).
Deci, intreaba-te:
- Ce mi-au spus parintii mei despre lume?
- Ce au crezut parintii mei despre alti oameni?
- Cum m-au descris si vazut parintii mei? ( A fost, de exemplu, perceptia parintilor mei despre mine influentata de pozitia mea in familie?)
- Au fost opiniile parintilor mei influentate in vreun fel de convingeri religioase sau culturale ( sau chiar mostenite din familiile lor)?
- Doar pentru ca parintii mei au crezut un lucru inseamna ca ar trebui sa cred si eu la fel?
Motivul pentru care iti poti pune aceste intrebari consta in faptul ca multi dintre noi cred anumite lucruri si se poarta intr-un anume fel pur si simplu pentru ca asta faceau sau le-au spus sa faca parintii lor, rudele sau profesorii.
Atentie, eu nu insinuez nici o clipa ca tot ceea ce faceau sau spuneau mama , tatal sau bunicii a fost gresit, dar sugerez ca merita analizat daca tot ceea ce au facut sau au spus a fost corect pentru ei la acea vreme, este in mod necesar de ajutor pentru tine acum?
In cele din urma, nu exista ganduri sau rationamente perfecte. Mai degraba, ceea ce ar trebui sa urmaresti sunt gandurile care functioneaza pentru tine, avand in vedere situatia ta in acest moment.
Atunci cand te confrunti cu o situatie in care credintele tale sunt in conflict cu comportamentul altora, ai posibilitatea sa iti schimbi convingerile.
Acorda-ti libertatea de a-ti stabili propriul cadru etic : a fi deschis la minte este un mod minunat de a reduce conflictul cu lumea din jurul tau.
Atunci cand nu mai suntem in masura sa schimbam o situatie, suntem obilgati sa ne schimbam pe noi insine!