alegeri

La sfârşitul unui an şi la începutul altui an, suntem tentaţi să ne autoanalizăm cu sinceritate şi să ne propunem schimbări care ne-ar putea ajuta să evoluăm, să creştem, să obţinem mai mult de la viaţă şi să facem mai mult. Pentru ca planurile de viitor să fie potenţiale, realizabile şi nu doar vise absurde, este obligatoriu să ne aplecăm privirea cu atenţie asupra slăbiciunilor, a greşelilor pe care le-am făcut în trecut, a deciziilor care ne-au dus pe un drum înfundat. Dacă ne-a lipsit perseverenţa în a ne susţine un plan, un scop de viaţă, ori curajul, dacă n-am fost destul de iscusiţi pentru a realiza ceea ce ne-am propus cu un an în urmă, trebuie să observăm de ce n-am reuşit… Şi nu avem nevoie să observăm eşecurile, ori erorile de dragul de a ne lamenta, de a învinovăţi pe altcineva, conjuncturile, defectele, greşelile celorlalţi, cât pentru a vedea unde am scârţâit noi înşine. Nu de plânsul nostru are nevoie viaţa, nu de victime are nevoie lumea şi nu de fricoşi, ci de fiinţe care ştiu că esenţa succesului este să încerci, să cazi, să te ridici şi apoi, cu sânge rece şi curaj să nu mai repeţi acel lucru care te-a dus în jos.
În orice domeniu şi în orice direcţie a vieţii vrem să reuşim, să câştigăm, să obţinem mai mult, este obligatoriu să fim prezenţi complet în acel mediu.

Dacă sfârsitul de an este aproape întotdeauna plin de recapitulări, de planuri imediate pentru petrecerea sărbătorilor, începutul noului an este, cu siguranţă, un prilej pentru planuri de viitor. Dincolo de superstiţiile în care credem mai mult sau mai puţin, începutul de an reprezintă întotdeauna un bun prilej pentru noi obiective. Ne punem aproape involuntar dorinţe, ne propunem ţeluri mărete sau pur şi simplu ne facem planuri pentru următoarea perioadă. Nu este nimic extravagant ori demodat, pur şi simplu stă în firescul lucrurilor să se întâmple astfel. Poate că unora li se pare a fi un clişeu, în timp ce alţii absolutizează momentul. Personal, nu mă situez în niciuna dintre extreme şi cred ca majoritatea oamenilor şi-au propus măcar o dată în viaţa, la trecerea dintre ani, atingerea unui scop. Dacă le-a reuşit sau nu, asta este deja o altă poveste.

Îţi propun un exerciţiu simplu, din care nu ai, în fond, nimic de pierdut, ci, poate, doar de caştigat. Ţi-ai propus ceva pentru 2018? Dacă nu, încă mai ai timp să o faci, iar dacă nu îţi vine în minte nimic, poate că ai o dorinţă mai veche, un tel pe care nu ai reuşit să il atingi în trecut. Ce zici, ar strica dacă ai mai încerca o dată? Indiferent că este vorba de un scop mic sau de unul mare, de unul ideal sau de unul pragmatic, el poate fi împlinit prin ceea ce îmi place să numesc „puterea de a nu renunţa”.

La fel ca tine, o mulţime de oameni şi-au pus, probabil, dorinţe pentru 2018 sau poate că încă mai meditează la ele. Mulţi dintre ei încep grozav, cu un elan uimitor, apoi renunţă treptat pe parcurs, transformându-şi dorinţa în amintire a unui scop marginalizat de grijile cotidiene sau de frici interioare greu de depăşit. Unii îşi regăsesc periodic motivaţia, alţii renunţă treptat de tot. Tu printre care vrei să te numeri? A rămâne motivat, indiferent de scop, este un lucru greu. Fie că vrei să slăbeşti, că ţi-ai propus să te laşi de fumat sau să evoluezi profesional, a rămâne consecvent în atingerea unui ţel este dificil. Şi toată lumea trece prin aceste dificultăţi care, la un moment dat, ar putea să

ţi se pară imposibil de învins. Aşa încât căutarea permanentă de noi motivaţii, de stimuli care să te menţină pe linia dorinţei cât mai aproape de intensitatea pe care ea a avut-o în momentul  în care ţi-ai pus-o este cel mai bun mod de a reuşi în ce ţi-ai propus. Solidaritatea este un sentiment profund uman, aşa că aminteşte-ţi mereu că nu eşti singurul care se află în situaţia asta şi că alţii reuşesc să meargă mai departe. Unele ţeluri s-ar putea să aibă nevoie de mai mult de un an pentru a fi îndeplinite, însă anul care începe poate fi un bun început. Este în regulă să îţi doreşti mult, trebuie doar să nu uiţi că atunci când îţi doreşti mai mult şi efortul pentru a obţine ceea ce ti-ai propus trebuie să fie mai mare, oricât de banal ar suna asta.

Oricare îţi este obiectivul pentru acest an, încearcă să îi dai o nuanţă particulară, să îl faci să sune concret şi specific. Este mult mai uşor să îţi menţii motivaţia pentru ceva concret, decât pentru o idee vagă. Să spunem că ţi-ai propus să slăbeşti. E frumos, dar e destul de vag. Fii mai specific – cât vrei să slăbeşti, de când până când, în ce mod, din ce motiv.

Un aspect important al dobândirii puterii de a nu renunţa este capacitatea de a rămâne realist în legătură cu ceea ce îţi doreşti şi mai ales în legătură cu timpul pe care îţi propui să îl acorzi îndeplinirii dorinţelor.Orice schimbare implică auto-disciplină, de aceea va trebui să fii în permanenţă atent să nu fii distras de la ceea ce ţi-ai propus. Un mod eficient de a face acest lucru este să îţi împarţi atingerea ţelului în etape, în paşi mai mici.

Bucură-te de fiecare progres, oricât de mic ar fi el. Acordă-ţi timp pentru a te bucura de fiecare pas făcut înainte, felicită-te şi… mergi mai departe!Este foarte posibil ca peste doua trei luni să îţi vină să renunţi sau să o faci fără ca măcar să îţi dai seama de asta. Important este să conştientizezi acest lucru şi să te ierţi pentru faptul că nu ai avut puterea de a rămâne fidel ţelului pe care ţi l-ai propus. Focalizează-te asupra lucrurilor pe care le-ai făcut şi nu asupra celor la care ai renunţat. În momentele critice este important să îţi recapeţi optimismul, indiferent ca acest lucru înseamnă să îţi reorganizezi obiectivele sau că înseamnă să realizezi că, de fapt, ţelul pe care ţi l-ai propus nu este pentru tine.
În cele din urmă, tot ceea ce ai citit mai sus se reduce, în fond, la un singur şi simplu îndemn în care se concentrează de fapt toata forţa puterii de a nu renunţa: „Nu renunţa!” Pur şi simplu. Orice îţi vei propune la început de an poate fi realizabil. A găsi o motivaţie şi forţa de a o menţine mereu vie nu este uşor, însă nu uita că este întotdeauna posibil şi că depinde doar de tine!

La mulţi ani cu sănătate, spor în toate, fericire si pace sufletească!

Pe curând,

Roxana Rohan