Daca vei avea curiozitatea sa privesti, doar cateva minute, activitatea ce se desfasoara intr-un musuroi, vei ramane, fara indoiala, consternat. Cata organizare poate exista in comunitatea acestor mici vietuitoare! Ai impresia ca totul se deruleaza conform unui program foarte bine pus la punct. Transporta hrana cu o tenacitate si o rabdare uimitoare. Activitatea in cadrul comunitatii, privita din exterior cu o oarecare superficialitate, lasa impresia unei organizari perfecte cat si a existentei unor relatii solide intre membrii sai.
Nu stim cu certitudine care sunt relatiile intre membrii comunitatii de furnici, dar la nivelul nostru aceste notiuni sunt departe de ceea ce ar trebui sa fie, sau de ceea ce ne dorim noi ca specie umana.
Se poate spune ca am invatat sa ne cunoastem limitele. Problema, pe care ne-o punem, este aceea de-a ne apropia cat mai mult de ” VARF ”.
Traim, intr-adevar, intr-o imensa comunitate, cu un numar de membri ce se modifica permanent. Aceasta cuprinde grupuri mai mici, care se divid la randul lor si ajungem astfel la ultimul nivel, dar si cel mai important, acela de ” ins ”, de ” individ ”, de ” individualitate ”.
Pana la urma acesta reprezinta esenta, miezul, substanta, oricarei comunitati. Indiferent din cate grupuri, asociatii sau organizatii facem parte, notiunea de ” individualitate ” nu se pierde, nu se dilueaza.
Un grup nu este altceva decat o suma de indivizi unici. Intotdeauna, intre ei, vor exista diferente de opinii, contradictii, moduri de gandire si abordare diferite sau chiar opuse. Nici n-ar trebui sa fie altfel. Plecand de la acest adevar, realizam ca de fapt schimbarea este bine sa se faca la nivelul fiecarui individ.
Orice interventie, din exterior, asupra individului poate provoca schimbari numai cu acceptul acestuia. Mai exact doar atunci cand intentiile de schimbare (ale individului si ale factorului extern) coincid. Dar si atunci pot exista contradictii legate de modul in care ar trebui sa se faca acest lucru.
In concluzie schimbarea trebuie facuta de fiecare in parte. Ea porneste din interior si reprezinta un proces ce nu se termina niciodata. Nu trebuie decat sa ne apropie cat mai mult de “ varf ”. Cum am mai spus, omul este o fiinta de o complexitate inimaginabila. De aceea schimbarea nu este un proces simplu si usor de realizat. Cine afirma acest lucru, cu siguranta glumeste. Sa poti schimba idei, mentalitati, obisnuinte, care ani de-a randul au tinut prim – planul vietii noastre, nu este o simpla ecuatie de gradul intai. Este un proces care dureaza o viata intreaga si care nu-ti ofera niciodata satisfactie deplina. Daca ajungi, insa, la multumire poti sa fii sigur ca ai schimbat traseul. Este cunoscut faptul ca acolo unde se instaleaza satisfactia, drumul cunoasterii se intrerupe brusc.
Avem insa obligatia ca fiecare dintre noi sa ne schimbam. Nu conteaza locul in care ne aflam, pozitia sociala, activitatea pe care-o desfasuram, functia pe care-o detinem, fiecare trebuie sa priveasca in interior, iar schimbarea sa devina firescul vietii noastre.
Asa cum pe tabla de sah un simplu pion poate hotari soarta unei partide, la fel se intampla si in viata reala.
Si atunci de ce mai pierdem timpul ? De ce amanam acest proces ? Nu va parcurge nimeni drumul in locul nostru, chiar daca uneori ne dorim acest lucru. Presupunand ca cineva ar incerca, oricum i-ar fi imposibil sa reuseasca. Pentru ca drumul este, ca sa folosesc un termen la moda, personalizat.
Pentru foarte multi cuvintele ” …schimbarea ta poate face lumea mai buna… ” suna ca un adevarat cliseu. Doar niste vorbe pompoase, scoase din teorie, ce n-au nicio baza reala, vor spune unii. Fals. Eu sustin ca au o baza cat se poate de reala. Si mai mult decat atat, altfel nu se poate…
In concluzie pentru a simplifica lucrurile dar si pentru a scapa de obsesivul cliseu, trebuie sa ne concentram, doar, la schimbarea propriei persoane.
La nivel macro efectele acestei schimbari se vor vedea in timp, indiferent daca le constientizam sau nu in acest moment. Si pana la urma asta-i tot ce conteaza, nu ?
Si nu uita ! Pentru fiecare vine un moment… cand cronometrul trebuie sa porneasca…