Un soţ sau un iubit plin de dragoste şi înţelegere poate să reclădească consideraţia de sine a unei femei timide şi să-i redea încrederea pe care părinţii sau profesorii i –au zdruncinat-o. Pe de altă parte, un bărbat egoist şi autoritar poate distruge sentimentul propriei identităţi al unei femei, oricât de echilibrată ar fi fost ea înainte de a-l întâlni. (Voi folosi cuvintele “soţ” şi “soţie” inclusiv pentru cuplurile care formează relaţii de lungă durată, în afara căsătoriei propriu-zise.)
Toţi am întâlnit genul de bărbat care îşi umileşte soţia în societate şi care nu îi acordă libertatea să fie ea însăşi. Acest lucru se datorează adesea unui adânc sentiment de nesiguranţă al soţului; el nu poate suporta gândul că “micuţa femeie” se aventurează în aşa-zisul teritoriu masculin şi poate avea succes…. Probabil că doreşte să o menţină în tradiţionalul rol de bucătăreasă-menajeră, astfel încât să-i fie mereu la dispoziţie şi să-l servească. Este posibil ca el să încerce să-i înăbuşe talentele. Dacă ea va găsi curajul să se împotrivească dorinţelor lui, acesta o va face să sufere; o poate lăsa fără bani sau va încerca să-i taie elanul afişând proasta dispoziţie sau folosind chiar violenţa.
Sunt femei care şi-au deschis inima în faţa mea şi ştiu că există greutăţi mult mai mari pe care trebuie să le înfrunte, decât un partener pus pe ceartă atunci când soţia doreşte să-şi păstreze independenţa. Ea simte că propria ei identitate este ştirbită.
În cazul acesta, cum este mai bine să procedeze? Dacă ea îl iubeşte şi doreşte să continue relaţia, va trebui să-şi costruiască o armă de apărare interioară împotriva jignirilor sale, respirând aerul proaspăt al detaşării de problema respectivă şi al implicării în cât mai multe proiecte care să-i aducă satisfacţii.
Îmi imaginez unele cititoare, oprimate de vreun bărbat dificil, replicându-mi:
“Să-mi creez un sentiment de detaşare? Cred că glumeşti!” Dar eu nu glumesc! Folsindu-ti mintea poti obtine niste beneficii uimitoare. Dacă acesta este necazul tău, fă tot posibilul şi determină-l să-ţi înţeleagă simţămintele. Comunicarea este esenţială pentru orice relaţie bună de cuplu. Este posibil ca el, pur şi simplu, să nu îşi dea seama cât de mult rău îţi face; o conversaţie sinceră contribuie aproape întotdeauna la îmbunătăţirea unei legături. Şi el poate avea neliniştile sale în legătură cu acest subiect, dar nu se simte în stare să ţi le comunice.
O altă problemă este soţul căruia îi place să flirteze şi care nu numai că îşi face soţia geloasă, dar îi insuflă acesteia sentimentul eşecului. Unii bărbaţi au nevoie de admiraţia celor din jur pentru a-şi alunga propriul lor sentiment de neîncredere, mai ales când îmbătrânesc (la fel se întâmplă şi cu femeile, desigur!), aşa că nu trebuie să-i luăm prea în serios. “Ignoră acest fapt”, iată cel mai bun sfat; dar un bărbat care remarcă permanent frumuseţea altor femei, atrăgând astfel atenţia asupra imperfecţiunilor soţei sale, poate constitui un motiv real de pierdere a consideraţiei de sine şi de timiditate permanentă.
Un soţ infidel, sau unul nemilos în criticile sale sau chiar violent, constituie o asemenea ameninţare pentru sănătatea şi fericirea unei femei, încât ea trebuie să aibă înţelepciunea de a discuta problema cu un psiholog. Despărţirea ar putea fi singura soluţie şi, deşi pare un lucru imposibil sub aspect financiar, mai ales dacă femeia are şi copii mici, o ruptură s-ar putea dovedi mai utilă în timp, atât pentru ea, cât şi pentru copii. Am văzut cum poate distruge un tată despotic sau nepăsător încrederea în sine a unui copil şi am considerat întotdeauna că este o greşeală să continui o căsnicie “de dragul copiilor”. Bărbaţii care ne fac să ne fie frică de ei, ne zdruncină sentimentul propriei siguranţe şi libertăţi, deşi acestea sunt esenţiale pentru echilibrul nostru emoţional.
O situaţie cu totul diferită apare atunci când o femeie are o relaţie atât de strânsă cu soţul ei, încât renunţă la orice alte prietenii. Nu se poate simţi bine cu nimeni altcineva, socotind că, în afară de el, nimeni nu ar putea să o înţeleagă; se simte ameninţată de tot ce o înconjoară, în afara tihnitului lor trai în doi. Consider că nu este înţelept să te rupi, în felul acesta, de atâţia oameni şi de atâtea activităţi care îţi pot aduce satisfacţii; nu numai pentru că îţi îngustează existenţa, ci şi pentru că vei suferi şi mai mult de pe urma singurătăţii, în cazul în care îţi vei pierde soţul. Este o mare greşeală să devii prea dependentă de o altă persoană, chiar într-o căsnicie fericită, dar femeile care nu au încredere în propriile lor forţe au tendinţa să stea retrase şi să evite noi legături.
Daca aceasta este situatia ta, de ce nu incerci sa faci si altceva care sa iti aduca satisfactie?
Vei constata că aceste activităţi ocazionale separate vor întări relaţia de cuplu.
Iubeşte-ţi partenerul cu pasiunile pe care le are! Pasiunea sau hobby-ul nu înseamnă viciu!
Pe curând,
Roxana Rohan