Am decis astăzi să continui să scriu despre iubirea de sine pentru că este un subiect pe cât de vehiculat, pe atât de greu de însuşit. Am simţit că l-am tratat insuficient, pentru că remarc că este greu de acceptat şi mai ales de pus în practică.
Consider că iubirea de sine este nucleul unei vieţi sănătoase. Şi mă refer atât la sănătatea mentală, dar şi la sănătatea fizică, pentru că lipsa iubirii de sine poate să provoace atât suferinta psihologică, dar şi suferintă a trupului.
Iubirea de sine,egoismul şi narcisismul sunt lucruri total diferite.
Iubirea este despre…. a dărui şi a primi, dacă nu poţi să ai suficientă grijă , nu îţi poţi acorda suficientă atenţie şi nu poţi vorbi despre tine doar cu cuvinte frumoase cel mai probabil nu vei putea face asta nici fată de ceilalţi.Cred că fiecare a auzit vorba care spune că nu ii poţi iubi pe ceilalţi dacă nu te poţi iubi întâi pe tine.
Iubirea infloreşte de fiecare dată când o dăruim dar mereu începe cu “mine”, noi suntem singurii responsabili pentru viaţa noastră , pentru alegerile şi faptele noastre deci nu trebuie să ne neglijăm absolut deloc.
Iubirea de sine este esenţială.
A te iubi pe tine însuţi înseamnă că poţi să fii liber – liber în simţire, în gândire, să ai păreri, liber în deciziile pe care le iei, în alegerile pe care le faci, în responsabilităţile pe care ţi le asumi.
Iubirea de sine se construieşte încă din copilărie, o data cu dragostea necondiţionată pe care o primeşti de la părinţi, o dată cu încurajările, laudele, îmbrăţişările şi susţinerea acestora. O data cu primele succese, dar şi cu primele eşecuri din care înveţi o lecţie constructivă.
Posibil ca nu mulţi dintre părinţii noştri s-au gândit la dezvoltarea noastră psihologică armonioasă şi poate ca nu au reuşit să ne ofere tot ceea ce copilul din noi ar fi avut nevoie. Mulţi dintre ei s-au gândit probabil că dacă ne ofera hrană şi suport material este suficient…aşa au crezut ei, aşa au ştiut, au făcut ceea ce au putut ei mai bine la momentul respectiv. Fiecare dintre noi a avut momente când s-a întristat la gândul că nu a primit ceea ce era cel mai important – hrana sufletului. Este firesc, fiecare dintre noi a avut momente de revoltă, de furie pentru că nu a primit mai mult. Uneori poate fi comod să îi învinovăţim pe părinţi sau pe ceilalţi pentru nefericirea noastră, să credem că ei sunt resposabili pentru mare parte din răul care ni se întâmplă. Poate fi comod, dar nu este şi productiv. Nu ajută la nimic. Te complaci în situaţie şi…atât!
Pentru a merge mai departe şi pentru a-ţi construi singur fericirea este important să schimbi viziunea, să încerci să te desprinzi de trecut şi să priveşti în perspectivă, să te gândeşti la cine esti TU, la ce îţi doreşti TU, la ce poţi face TU pentru tine, pentru viaţa ta, pentru viitorul tău. Poate că nu ştii de unde să începi, cum să faci sau ce să faci şi nici nu pot să spun că este uşor. Dar merită să încerci şi să începi de undeva. Ideile şi resursele vor veni de îndată ce ţi-ai stabilit un obiectiv.
Numai cunoscându-te vei putea sa schimbi ceva. A te cunoaşte pe tine însuţi înseamnă în primul rând a fi atent la tine, a fi conştient de ceea ce eşti, de ceea ce îţi doreşti de la tine, de la viaţa ta. Dacă ţi se pare ca viaţa ta nu merge în direcţia bună, dacă te simţi apăsat, trist, nefericit, împovărat, opreşte-te puţin, stai de vorbă cu tine, ascultă-te. Cine eşti tu? Ce îţi doreşti să faci cu viaţa ta? Ce te opreşte să faci ce vrei cu viaţa ta? Este important să stii că orice problemă are o rezolvare, chiar dacă vorbim de o rezolvare rapidă sau de una care implică eforturi susţinute pentru perioade mai lungi de timp sau chiar ani.
Fericirea sau nefericirea, sănătatea sau boala, bogăţia sau sărăcia, frumuseţea sau urâţenia depind de tine Da, poate fi mai usor să găseşti vina în exterior, în familie, în prieteni, în colegii de serviciu sau in şefi, în lume şi viaţă în general. Întreabă-te atunci când eşti nefericit dacă te ajută la ceva să te lamentezi? Schimbă cineva ceva pentru tine? Întreabă-te ce poţi face TU ca să schimbi lucrurile, nu sta la mâna celui de lângă tine, nu aştepta ca partenerul tău partenera să îţi asigure tot ceea ce ai tu nevoie.
Opreşte-te câteva minute şi gândeşte-te la viaţa ta, la ce îţi place la tine, la lucrurile care te fac să fii mândru de tine, la lucrurile care îţi ies bine, la ce te face fericit în fiecare zi, la ce te face să zâmbeşti sau să râzi în hohote, la ce te face să simţi că trăieşti.
Gândeşte-te şi la lucrurile care nu îţi plac în viaţa ta…poate fi relaţia cu tine, cu partenerul tău, cu job-ul tau…Perfect, este important să le recunoşti, să le accepţi şi apoi să stabileşti cum ai vrea să arate lucrurile pentru a fi mai fericit cu tine, pentru a avea o relaţie mai bună cu tine, pentru a te respecta şi a te iubi mai mult.
Cu toţii iubim oamenii încrezători şi plini de carismă. Aceasta este o dorinţa din subconştientul nostru şi nu putem face nimic contra ei. Compasiunea este importantă, dar de obicei oamenii vorbesc şi îşi deschid sufletele în fata celor care sunt încrezători .
Când te iubeşti arăţi mai bine, asta pentru că te concentrezi pe punctele tale forte în loc să vezi imperfecţiunile. Toţi avem imperfecţiunile noastre dar multora nu le pasă de ele. Pentru că atunci când te iubeşti ştii ce meriţi. Când te iubesti nu ai accepta niciodată să fii tratat altfel decât cu iubire, nu vei fi niciodată jignit sau nerespectat într-o relaţie şi acest aspect este un lucru foarte important pentru o viaţă de familie fericită şi sănătoasă.Să lăsăm sentimentele precum vina, ruşinea şi furia să se dizolve. Invităm în viaţa noastră responsabilitatea, creativitatea, iubirea şi puterea.
Poate ca vei avea nevoie de sprijin in demersul tau. Caută-l în relaţia cu un psihoterapeut, cu un grup de suport. Dar ai încredere că merită să cauţi în tine pentru a ajunge la… IUBIREA DE SINE.
Pe curând,
Roxana Rohan