Foarte multe femei îşi pun întrebarea: „Cum m-aş putea simţi împlinită fără un partener?” Această idee pare să le înspăimânte. Noi trebuie să ne recunoaştem însă temerile şi să le depăşim. Dacă nu suntem capabile să ne acordăm noi înşine iubirea pe care o merităm, nimeni altcineva nu ne va iubi cu adevărat. Nu-ţi pierde timpul căutând ceva ce nu există deocamdată în viaţa ta. Începe prin a fi plină de afecţiune şi de gingăşie faţă de tine însăţi. Lasă-ţi corpul şi inima să experimenteze ce înseamnă să te simţi iubită.
Tratează-te regeşte, aşa cum ţi-ai dori să te trateze un iubit. Aproape toate femeile din lume… trăiesc singure la un moment dat din viaţa lor, fie când sunt tinere şi nemăritate, fie dacă partenerul lucrează in alta tară, fie după ce divorţează, fie ca văduve. După părerea mea, toate femeile, inclusiv cele care sunt angrenate în relaţii de cuplu armonioase în momentul prezent, trebuie să îşi pună întrebarea: „Mă simt pregătită să trăiesc singură?” Atunci când depinzi în totalitate de altcineva care are grijă de tine, tu nu te afli în contact cu resursele tale interioare. Chiar dacă eşti angrenată într-o relaţie de cuplu, tu ai nevoie de perioade de singurătate în care să descoperi cine eşti şi în care să te gândeşti la scopurile tale şi la schimbările pe care intenţionezi să le introduci în viaţa ta. Perioadele în care suntem singure pot fi la fel de satisfăcătoare ca şi cele pe care le petrecem în compania altor oameni, mai ales dacă facem din gândurile noastre prietenele noastre.
În zilele noastre, o femeie nemăritată are întreaga lume în faţa ei. Ea se poate înălţa oricât de mult doreşte, în funcţie de capacitatea ei şi de încrederea ei în sine. Poate călători, poate începe studii pentru a profesa în meseria pe care şi-o doreşte, poate avea foarte mulţi prieteni şi îşi poate dezvolta o mare preţuire de sine. Atunci când oamenii nu fac singuri schimbările care se impun, viaţa le dă o mână de ajutor şi îi forţează să le facă. Spre exemplu, dacă nu îşi dau demisia dintr-o slujbă pe care o detestă sincer, se „întâmplă” să fie concediaţi. Adeseori, viaţa ne oferă oportunităţile pe care noi refuzăm să ni le asumăm singuri. De-a lungul istoriei, femeile nu au făcut schimbările pozitive necesare în planul conştiinţei lor pentru a-şi recăpăta puterea personală, iar la ora actuală viaţa le dă o mână de ajutor.
Este trist că un număr atât de mare de femei continuă să se lamenteze că nu au un bărbat în viaţa lor. Nimeni nu ar trebui să se simtă incomplet, chiar dacă nu este căsătorit sau angrenat într-o relaţie de cuplu. Atunci când „căutăm iubirea”, noi credem că nu dispunem de ea. În realitate, iubirea există deja în noi toţi. Nimeni altcineva nu ne poate da iubirea pe care ne-o putem dărui noi înşine. Mai mult decât atât, dacă ne oferim această iubire, nimeni altcineva nu ne-o mai poate lua. De aceea, noi ar trebui să nu mai căutăm iubirea acolo unde nu există.
Dependenţa oarbă de găsirea unui partener este la fel de nesănătoasă ca şi rămânerea într-o relaţie dizarmonioasă sau disfuncţională. Dacă suntem dependenţi de găsirea unui partener, această dependenţă reflectă o lipsă, un gol pe care îl simţim în interiorul nostru. Ea este la fel de nesănătoasă ca orice altă dependenţă. Este un alt mod de a ne întreba: „Ce nu este în regulă cu mine?” „Dependenţa de găsirea unui partener” este înconjurată de foarte multă teamă şi este însoţită de sentimentul că „nu suntem suficient de buni”. Din cauza presiunii enorme de a găsi un partener pe care şi-au creat-o singure, foarte multe femei sfârşesc prin a accepta relaţii nesatisfăcătoare sau abuzive. Nimeni nu merită aşa ceva. Acestea nu sunt acte de iubire de sine. Nimeni nu ne obligă să creăm durere şi suferinţă pentru noi înşine, şi nici să ne simţim singure şi nefericite. Acestea sunt simple alegeri ale noastre, iar noi avem în fiecare moment posibilitatea să facem „noi alegeri”, care să ne susţină şi să ne împlinească.
Ştiu, noi am fost programate să acceptăm aceste alegeri limitative, dar trecutul nu mai există. Trăim acum o nouă zi, iar punctul de putere este întotdeauna momentul prezent. Ceea ce alegem să credem şi să acceptăm astăzi ne va crea viitorul. Noi ne putem schimba oricând dorim modul de a gândi şi convingerile. Putem face acest lucru chiar acum, în acest moment, creându-ne astfel un orizont diferit. Din această perspectivă, timpul petrecut în singurătate poate fi privit ca un dar!
De multe ori, noi căutăm iubirea şi intimitatea la alte persoane, deşi acestea nu fac decât să oglindească iubirea noastră de sine. De aceea, dacă dorim să progresăm cu adevărat, noi trebuie să ne îmbunătăţim relaţia noastră cu noi înşine. Personal, ofer timp şi suport pentru a le ajuta pe femei „să îşi accepte şi să îşi folosească” puterea proprie într-o manieră cât mai pozitivă.
Mai presus de orice, noi trebuie să înţelegem că iubirea din viaţa noastră începe cu noi înşine. De multe ori, noi căutăm „Bărbatul Ideal” care să ne rezolve toate problemele, indiferent dacă este vorba de tatăl, iubitul sau soţul nostru. A sosit timpul să devenim noi înşine „Femeia Ideală” din viaţa noastră. Chiar dacă se întâmplă să nu avem pe moment un „Bărbat Ideal” în viaţa noastră, noi putem continua să fim „Femeia ideală”. Putem prelua controlul asupra destinului nostru şi ne putem crea viaţa pe care ne-o dorim.
Aşadar, dacă nu eşti angrenată într-o relaţie, nu te gândi că eşti condamnată pe vecie să rămâi singură. Gândeşte-te la actuala perioadă ca la o oportunitate de a-ţi crea o viaţă mai presus de tot ce ai visat vreodată. Iubeşte-te pe tine însăţi şi lasă viaţa să te conducă acolo unde trebuie să ajungi. Dizolvă toate obstacolele, ia-ţi zborul şi înalţă-te oricât de sus doreşti!
Pe curând,
Roxana Rohan