Intotdeauna mi-a placut compania oamenilor veseli, care stiu sa rada si sa infrunte, cu optimism, problemele vietii.
Din pacate numarul lor scade, simtitor, de la o zi la alta. Tristetea, dezamagirea si pesimismul isi fac, tot mai mult, loc printre noi.
Avem si justificari ” serioase ”, cand vorbim cu noi insine. Greutatile vietii, vom spune, problemele cu care ne confruntam, esecurile, necazurile, toate acestea ne schimba, ne transforma, ne fac morocanosi, irascibili si greu abordabili.
Nimic mai simplu sa gasim scuze. O facem si consideram ca aceasta eliberare ne da dreptul sa ne pastram aceeasi atitudine, gresita, de abordare a vietii. Fals. Starea noastra naturala, fireasca, este aceea de veselie si buna dispozitie.
Rasul este specific omului. Este, daca vreti, un medicament miraculos pentru suflet. Nu, intotdeauna, realizam beneficiile acestuia si suntem atat de zgarciti, in a schita chiar si un simplu zambet, incat se poate spune, fara a gresi, ca rasul a devenit un adevarat lux.
Radem cand suntem in societate, cand situatia ne-o impune, cand contextual in care ne aflam ne cere acest lucru.
A devenit un act fortat, impus si controlat. Falsitatea sa, sesizabila in majoritatea cazurilor, incepe sa fie identificata cu normalitatea.
Incredibil cu cata usurinta putem renunta la un dar, pe care natura ni l-a oferit cu atata generozitate !
Ar trebui sa nu treaca nicio zi fara sa radem. Dar cum sa reusim o asemenea performanta cand viata ne rezerva atatea si atatea surprize…neplacute ?
Nu este usor. Dar forta interioara a unui om este determinata, tocmai, de capacitatea de a face anumite lucruri, la care altii renunta, cu usurinta, din motive ce tin de dificultate.
Cand treburile merg bine, toti radem, suntem veseli, glumim si expiram optimism. Cand nu, schimbarea de atitudine este aceea care ne determina starea sufleteasca.
Faptul ca devenim tristi si suparati nu rezolva, in niciun caz, problemele cu care ne confruntam. Dimpotriva, aceste stari, prin efectele pe care le produc asupra noastra, le amplifica si le dau dimensiuni uriase.
Pastrarea unei atitudini optimiste, in momentele dificile, faciliteaza o trecere mai rapida peste obstacolele vietii, cu costuri sufletesti mult mai mici.
Ce-i drept, pare absurd si de-a dreptul deplasat, in ochii altora, sa razi si sa fii vesel cand treci prin momente dificile.
Conteaza, insa, parerea lor, daca in felul acesta echilibrul tau interior este realizat ? Evident, nu.
Zilnic interactionam cu tot felul de persoane. Nu exista loc in care sa nu socializam.
Intalnim oameni pesimisti, dezamagiti, suparati, certareti, oameni care ne pot influenta si schimba, in mod radical, starea sufleteasca.
Doar o atiudine optimista, din partea noastra, ne poate ajuta sa rezistam acestui asalt, de influente negative, directionat, spre noi, voit sau nu.
Atitudinea pozitiva, de veselie si buna dispozitie, constituie un adevarat scut in fata acestor ” agresiuni ”.
Nu putine au fost situatiile in care ” atacatorul ”, a fost obligat sa faca pasul inapoi. Influentele si sugestiile negative, pe care, el, le transmitea, se loveau, ca de un zid, de atitudinea optimista si vesela a ” victimei ”.
Un ras sanatos, sincer, din suflet, ne protejeaza psihicul de negativitatea ce pluteste in jurul nostru.
Am scris, intr-un articol anterior, ca la o atitudine optimista, de buna dispozitie, se poate ajunge prin educatie. Nu este suficient doar sa-i intelegi importanta. Trebuie sa devina, pentru tine, un mod de viata.
De la prima ora a diminetii trebuie sa te aprovizionezi cu ” rezerve de ras ”. Sa nu faci economie si sa le epuizezi fara retineri.
Tu esti acela care-si proiecteaza starea de spirit la inceputul zilei. Nimeni altcineva.
” Culoarea de fundal ” persista, de regula, intreaga zi. De aceea trebuie sa fie calda si optimista.
Cauta motive de ras. Nu pierde nicio ocazie de a rade din suflet. Rasul inseamna sanatate. Este cel mai ieftin medicament. Avem in noi, rezerve inepuizabile. Trebuie, doar, sa le exploatam.
Pe curand,
Roxana Rohan