La sfârşitul unui an şi la începutul altui an, suntem tentaţi să ne autoanalizăm cu sinceritate şi să ne propunem schimbări care ne-ar putea ajuta să evoluăm, să creştem, să obţinem mai mult de la viaţă şi să facem mai mult. Pentru ca planurile de viitor să fie potenţiale, realizabile şi nu doar vise absurde, este obligatoriu să ne aplecăm privirea cu atenţie asupra slăbiciunilor, a greşelilor pe care le-am făcut în trecut, a deciziilor care ne-au dus pe un drum înfundat. Dacă ne-a lipsit perseverenţa în a ne susţine un plan, un scop de viaţă, or curajul, dacă n-am fost destul de iscusiţi pentru a realiza ceea ce ne-am propus cu un an în urmă, trebuie să observăm de ce n-am reuşit. Şi nu avem nevoie să observăm eşecurile, ori erorile de dragul de a ne lamenta, de a învinovăţi pe altcineva, conjuncturile, defectele, greşelile celorlalţi, cât pentru a vedea unde am scârţâit noi înşine. Nu de plânsul nostru are nevoie viaţa, nu de victime are nevoie lumea şi nu de fricoşi, ci de fiinţe care ştiu că esenţa succesului este să încerci, să cazi, să te ridici şi apoi, cu sânge rece şi curaj să nu mai repeţi acel lucru care te-a dus în jos.
În orice domeniu şi în orice direcţie a vieţii vrem să reuşim, să câştigăm, să obţinem mai mult, este obligatoriu să fim prezenţi complet în acel mediu.
Daca sfarsitul de an este aproape intotdeauna plin de recapitulari, de planuri imediate pentru petrecerea sarbatorilor, inceputul noului an este, cu siguranta, un prilej pentru planuri de viitor. Dincolo de superstitiile in care credem mai mult sau mai putin, noaptea dintre ani reprezinta intotdeauna un bun prilej pentru noi inceputuri. Ne punem aproape involuntar dorinte, ne propunem teluri marete sau pur si simplu ne facem planuri pentru urmatoarea perioada. Nu este nimic extravagant ori demodat, pur si simplu sta in firescul lucrurilor sa se intample astfel. Poate ca unora li se pare a fi un cliseu, in timp ce altii absolutizeaza momentul. Personal, nu ma situez in niciuna dintre extreme si cred ca majoritatea oamenilor si-au propus macar o data in viata, la trecerea dintre ani, atingerea unui scop. Daca le-a reusit sau nu, asta este deja o alta poveste.
Iti propun un exercitiu simplu, din care nu ai, in fond, nimic de pierdut, ci, poate, doar de castigat. Ti-ai propus ceva pentru 2016? Daca nu, inca mai ai timp sa o faci, iar daca nu iti vine in minte nimic, poate ca ai o dorinta mai veche, un tel pe care nu ai reusit sa il atingi in trecut. Ce zici, ar strica daca ai mai incerca o data? Indiferent ca este vorba de un scop mic sau de unul mare, de unul ideal sau de unul pragmatic, el poate fi implinit prin ceea ce imi place sa numesc „puterea de a nu renunta”.
La fel ca tine, o multime de oameni si-au pus, probabil, dorinte pentru 2016 sau poate ca inca mai mediteaza la ele. Multi dintre ei incep grozav, cu un elan uimitor, apoi renunta treptat pe parcurs, transformandu-si dorinta in amintire a unui scop marginalizat de grijile cotidiene sau de frici interioare greu de depasit. Unii isi regasesc periodic motivatia, altii renunta treptat de tot. Tu printre care vrei sa te numeri? A ramane motivat, indiferent de scop, este un lucru greu. Fie ca vrei sa slabesti, ca ti-ai propus sa te lasi de fumat sau sa evoluezi profesional, a ramane consecvent in atingerea unui tel este dificil. Si toata lumea trece prin aceste dificultati care, la un moment dat, ar putea sa ti se para imposibil de invins. Asa incat cautarea permanenta de noi motivatii, de stimuli care sa te mentina pe linia dorintei cat mai aproape de intensitatea pe care ea a avut-o in momentul in care ti-ai pus-o este cel mai bun mod de a reusi in ce ti-ai propus. Solidaritatea este un sentiment profund uman, asa ca aminteste-ti mereu ca nu esti singurul care se afla in situatia asta si ca altii reusesc sa mearga mai departe. Unele teluri s-ar putea sa aiba nevoie de mai mult de un an pentru a fi indeplinite, insa anul care incepe poate fi un bun inceput. Este in regula sa iti doresti mult, trebuie doar sa nu uiti ca atunci cand iti doresti mai mult si efortul pentru a obtine ceea ce ti-ai propus trebuie sa fie mai mare, oricat de banal ar suna asta.
Oricare iti este obiectivul pentru anul viitor, incearca sa ii dai o nuanta particulara, sa il faci sa sune concret si specific. Este mult mai usor sa iti mentii motivatia pentru ceva concret, decat pentru o idee vaga. Sa spunem ca ti-ai propus sa slabesti. E frumos, dar e destul de vag. Fii mai specific – cat vrei sa slabesti, de cand pana cand, in ce mod, din ce motiv.
Un aspect important al dobandirii puterii de a nu renunta este capacitatea de a ramane realist in legatura cu ceea ce iti doresti si mai ales in legatura cu timpul pe care iti propui sa il acorzi indeplinirii dorintelor.
Orice schimbare implica auto-disciplina, deaceea va trebui sa fii in permanenta atent sa nu fii distras de la ceea ce ti-ai propus. Un mod eficient de a face a cest lucru este sa iti imparti atingerea telului in etape, in pasi mai mici.
Bucura-te de fiecare progres, oricat de mic ar fi el. Acorda-ti timp pentru a te bucura de fiecare pas facut inainte, felicita-te si… mergi mai departe!
Este foarte posibil ca peste doua trei luni sa iti vina sa renunti sau sa o faci fara ca macar sa iti dai seama de asta. Important este sa constientizezi acest lucru si sa te ierti pentru faptul ca nu ai avut puterea de a ramane fidel telului pe care ti l-ai propus. Focalizeaza-te asupra lucrurilor pe care le-ai facut si nu asupra celor la care ai renuntat. In momentele critice este important sa iti recapeti optimismul, indiferent ca acest lucru inseamna sa iti reorganizezi obiectivele sau ca inseamna sa realizezi ca, de fapt, telul pe care ti l-ai propus nu este pentru tine.
In cele din urma, tot ceea ce ai citit mai sus se reduce, in fond, la un singur si simplu indemn in care se concentreaza de fapt toata forta puterii de a nu renunta: „Nu renunta!” Pur si simplu. Orice iti vei propune la inceput de an poate fi realizabil. A gasi o motivatie si forta de a o mentine mereu vie nu este usor, insa nu uita ca este intotdeauna posibil si ca depinde doar de tine!
La mulţi ani cu sănătate, spor în toate, fericire si pace sufletească!
Psihoterapeut, Psihopedagog, Consilier dezvoltare personala: Roxana Rohan