Nu voi scrie, in acest articol, despre minciuna patologica. O voi aborda, insa, sub celelalte aspecte ale ei.
Daca facem o radiografie, sincera, a lumii in care traim, observam, cu usurinta, ca este plina de minciuna. Termenul a devenit atat de firesc si atat de natural, incat l-am integrat in tot ce tine de noi.
Mai mult decat atat am inceput chiar sa-l clasificam. Vorbim despre minciuni mari sau mici, despre minciuni vinovate sau nevinovate, despre minciuni pentru o cauza dreapta etc.
Ceea ce ne scapa, insa, este tocmai esentialul. Indiferent sub ce forma o spunem sau in ce categorie o includem, tot minciuna se numeste. Ne place sau nu, acesta-i adevarul.
Mintim cand suntem copii, cand suntem adolescenti, adulti si pana la sfarsit. Pentru unii, a devenit chiar un mod de viata. Nu pot trai fara minciuna. Sustin, insa, ca viata ii obliga sa recurga la o asemenea modalitate. Sigur acesta nu-i decat un raspuns pentru a-si linisti propria constiinta. Viata ne poate obliga si la alte lucruri, mult mai rele, iar solutia care ar fi, sa le facem? Nu.
Scuze gasim si vom gasi mereu. Sta in natura noastra. Minciuna este, insa, o realitate cu care ne confruntam. Si care este prezenta in toate aspectele vietii noastre. Este ca o molima de care nu reusim sa scapam. Ce-i drept, nici nu ne obosim foarte tare.
De ce mintim ? Este intrebarea, la care multi incearca sa dea un raspuns. Cauzele generale care ne determina sa mintim, sunt urmatoarele:
- pentru a iesi dintr-o situatie delicata, care ne genereaza disconfort.
- pentru a obtine anumite avantaje materiale si nu numai.
- pentru a incerca sa fim vazuti, altfel decat suntem in realitate.
- din placerea de a soca.
- pentru a-i proteja pe cei la care tinem.
- pentru a-i intimida pe cei din jurul nostru.
- pentru a alimenta o atmosfera de buna dispozitie.
- pentru a continua un lant de minciuni, ce trebuie alimentat permanent.
Pe parcursul vietii trecem prin multe situatii dificile. Pe unele le rezolvam cu succes, la altele esuam, dar indiferent cum, viata merge inainte. Este adevarat. Dar important este, cum merge ? Lin si decent cu sinceritate, sau cu hopuri, minciuni si falsitate? Fiecare dintre noi, suntem in masura, sa dam raspuns la aceste intrebari.
Minciuna este solutia, multora dintre noi, pentru rezolvarea problemelor, cu care ne confruntam. Este cea mai comoda cale. Insa, doar in aparenta, pentru ca efectele generate pot fi devastatoare.
Trebuie sa invatam ca iesirea din situatii incomode se poate face numai prin sinceritate.
Decat sa refuzi invitatia, la o reuniune, pe motiv ca ai o migrena puternica, mai bine fii sincer, cu cel care te-a invitat, si spune-i motivele reale. Efectul va fi vizibil si clar, in favoarea ta.
- va aprecia sinceritatea ta si intotdeauna te va considera o persoana cinstita si onesta.
- va sti, pe viitor, cand te va invita, care sunt conditiile de care trebuie sa tina seama, in ceea ce te priveste.
- nu vei trai macinat de gandul ca, mai devreme sau mai tarziu, va afla despre minciuna, pe care i-ai spus-o, si-ti va reprosa.
- chiar daca, pe moment, adevarul il va supara, in timp va realiza ca esti o persoana sincera, iar prietenia voastra se va consolida.
Daca, insa, mintim pentru obtinerea unor avantaje, indiferent de ce natura sunt acestea, problema este, in mod cert, mult mai grava.
- sa nu recurgi la minciuni pentru a dobandi avantaje, in viata. De cele mai multe ori pierderea este imensa.
- sa alegi tinte pentru care ai pregatirea si experienta necesare.
- sa ai curajul de a fi sincer, in primul rand, cu tine insuti.
- trebuie sa sti ca un avantaj, dobandit prin minciuna, in foarte scurt timp, se va transforma intr-un dezavantaj. Iar pierderea…
Oamenii mint si atunci cand doresc sa fie perceputi altfel decat sunt in realitate. Comportamentul si faptele lor, insa, spun totul despre ei. Gesturile, de asemenea.
Cum pot ei sa amageasca si sa incerce sa arate semenilor ca sunt altceva sau altcineva ? Cum ar putea sa pretinda ca sunt generosi, cand de fapt egoismul este trasatura lor dominanta? Pot minti , dar urmarile vor fi nefaste.
- isi vor pierde credibilitatea in fata oamenilor.
- isi vor pierde respectul.
- isi vor distruge distruge imaginea.
- vor pierde anumite avantaje, care pana in acel moment le aveau.
Concluzia este aceea ca trebuie sa aratam, celor din jur, adevarata noastra fata, cu partile bune dar si cu cele rele. Si mai mult decat atat, trebuie sa ne autoeducam si sa ne dezvoltam trasaturile de caracter, pe care ni le dorim, si sa nu ni le atribuim, pur si simplu, folosind ca modalitate minciuna.
Ca spunem lucruri neadevarate in mod direct, sau le omitem pe cele adevarate, sau tacem atunci cand trebuie sa spunem adevarul…tot minciuni se numesc….
Sinceritatea ca si fericirea ar trebui sa fie stari permanente. Pentru a deveni sinceri, trebuie sa ducem o lupta, foarte apriga, cu noi insine. Dar intai de toate, trebuie sa avem forta…..sa fim noi insine.
Pe curand,
Roxana Rohan